eu si ei

Oamenii au tendinta sa creada/spuna ca totul se intampla cu un motiv. Acesti oameni sunt deobicei femei. Iar aceste femei ori trec printr-un moment greu, ori o despartire. Prin acest „totul se intampla cu un motiv”, femeile de fapt isi recunosc vina. Nu direct,e adevarat,dar chiar daca atrag intr-un fel destinul de partea lor,ca si cand ar fi mana acestuia,ele isi recunosc partial vina.”am facut asta pentru ca asa a trebuit sa se intample.” Nu ne judecati atat de aspru…
Este adevarat ca daca vrei sa obtii totul trebuie sa te opresti din a astepta sa arate asa cum ti-ai imaginat ca va arata ? Relatiile nu conteaza ca sunt ele bune sau rele , sunt o serie de compromisuri.dar cat trebuie sa ne sacrificam, inainte sa devenim o alta persoana ?

Cica fiecare e ciudat si dificil in felul lui. Cica sunt un om deosebit si se zice ca oamenii deosebiti nu isi gasesc iubiri pe toate drumurile.Mai grav e ca nu gasesc pe nici unul.Si daca se-ntampla minunea, am grija sa scap de ei cat de repede pot.Desi nu vreau…dau mereu cu bata in balta.

De cand ma stiu, mi-au placut oamenii ciudati. Oameni cu ceva bolnav in privire, oameni puternici, oameni fermecatori, oameni urati, oameni frumosi, oameni dementi. In general, oameni dupa care am suferit: cei frumosi se duc repede, cei fermecatori…farmeca multe, cei puternici te calca in picioare, cei dementi te innebunesc.

Cred ca m-au placut si oameni normali. Dar nu cred ca i-am observat.

carpe diem…

cine traieste clipa? mereu te gandesti la ce va urma.sau ce nu s-a intamplat.

dute iarna

sunt prea batrana pentru iarna
m-am saturat de iarna. si sa-mi fie frig. fiecare turture de gheata de pe strazi,stresini,copaci pare sa-mi inghete varsta,visele,amintirile. mi-e dor de primavara si de iarba verde, mi-e dor de soare si sa lenevesc ca un pui abia iesit din ou.
mi-e dor de flori,de fluturi,de maini si picioare goale.

imi pare rau…

Da, imi pare rau. Imi pare rau ca trebuie sa ma ma prefac…ca-mi pasa. Gandurile mele sunt ca fumul de tigara; dese,dar se risipesc in neant. …Poate nu era momentul potrivit. Dar de…nu le putem avea pe toate.Nu e bine…lipseste ceva.
Oare am uitat sa-mi pese? E dureros ca nu mai doare?

Cum ii zice?

astazi mi-am dat seama ca roata se intoarce.

Copil fiind, nu credeam ca voi ajunge sa nu am asteptari de la oameni. Imi plac oamenii, sunt creaturi interesante: toti sunt frumosi, unii – mai ales cand tac. Dar niciodata nu mi-am pus problema sa nu ma intereseze. Acum ceva vreme, ma chinuiam sa nu imi mai pese, sa nu mai dau atentie si sa nu ma mai gandesc atat. Azi, ma chinui sa ma prefac ca imi pasa, ma chinui sa dau atentie si simt ca nu merge. Pana la urma, oamenii sunt trecatori, si prin viata mea, si prin a lor.

Se cheama asta maturizare?

O mică istorie a umanităţii

1. Femeia nu mai acceptă să locuiască în copac. Şi plânge. Bărbatul descoperă peştera.

2. În peşteră e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă focul.

3. Copii ţipă de foame. Femeia plânge. Bărbatul descoperă toporul, arcul şi bâta şi pleacă la vânătoare.

4. De la atâta carne, Copilul se îmbolnăveşte de scorbut şi beri-beri. Femeia plânge. Bărbatul descoperă agricultura.

5. Deoarece mamutul se lasă cu greu ucis, Bărbatul lipseşte prea mult de acasă Femeia plânge. Bărbatul începe să crească animale domestice: vaca, oaie, porc, găina, etc.

6. Femeia s-a săturat de friptura facută la ţepusă cu garnitură de boabe verzi fierte mancată de pe o frunză. Şi plânge. Bărbatul descoperă olăritul.

7. În peşteră e curent şi umezeală şi din cauza asta copii răcesc, fac pneumonie şi mor. Femeia plânge. Bărbatul construieşte mai întâi un bordei apoi o casă din lemn şi piatră.

8. A venit iarna şi e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă că pielea blana animalelor moarte se poate prelucra şi confecţionează haine.

9. Hainele din piele precum şi alea din blana put. Femeia plânge. Bărbatul descoperă pe rând hainele din lană (care sunt aspre si zgârie – Femeia plânge), hainele din în (care tot aspre sunt – Femeia suspină) şi într-un final hainele de mătase (care par a fi mulţumitoare – Femeia zâmbeşte). Mai târziu, Bărbatul rezolvă şi problema mirosurilor emanate de pieile şi blănurile menţionate mai sus.

10. Diverse treburi lipsite de importanţă, cum ar fi protecţia turmelor de animale şi stârpirea potenţialilor prădatori ţin Bărbatul departe de casă. Femeia plânge. Bărbatul domesticeşte câinele şi pisica.

11. Femeia observă că seamană prea mult cu semenele ei. Şi începe să plangă. Bărbatul inventează fardurile şi bijuteriile.

12. Femeia se plictiseşte de atâta stat în casa şi vrea să-si lărgească orizontul. Normal, începe să plângă. Bărbatul inventează roata, domesticeşte calul şi descoperă barca pentru că femeia e fragilă şi oboseşte repede. În plus, de asta nimeni n-ar vrea să o audă iar plângând. …..peste ani… n. Femeia simte nevoia de a „evada” din cotidian. Nu are timp, bani sau dispoziţia pentru excursii în străinătate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de văzut, afară e vreme urâtă. Capac peste toate, ca de obicei, Bărbatul nu e acasă şi oricum nici el n-ar întelege mare lucru. Femeia ar avea aşaaaaa… un fel de chef de a scrie ceva care să-i aducă complimentele unor necunoscuţi şi să fie o chestie care sa păstreze anonimatul şi absolut totul trebuie să fie sub control şi…

pentru a nu ştiu câta oara în istorie, Femeia începe să plângă. Bărbatul inventează blog-ul.

Morala: Când femeile plâng, umanitatea evoluează. Altă morală: Fără femei am fi trăit şi acum în copac.

Bărbatul din mine se abţine de la orice fel de comentariu.

primul om

Si unde vara cade într-o joi

Acolo eu o sã mor

Ori buni, ori rãi, tot un mormînt!

În vînt…

macar in fata mortii suntem egali.(si nu ma refer la rase). sau poate si acolo merge cu pile.

status

azi imi plac oamenii care nu privesc inapoi.

azi…

azi e una dintre acele  zile:

in care toti te intreaba „ce ai?” si tu raspunzi „nimic”

in care cei care stiu ce ai nu stiu cum sa faca si cu ce sa te ajute

in care nu poti sa spui „iarta-ma”

in care esti satul

in care vrei sa fi lasat in pace. sa ai liniste

in care te simti singur chiar daca esti inconjurat de oameni

in care nici macar prefectiunea albumului nou Gorgoroth nu te atinge

in care parca ti-e mai dor…

in care toti au ceva interesant de facut numai tu nu

in care iti dai seama ca ai nevoie de tigari ca si de oxigen

in care totul e gri si ud

in care iti dai seama ce-ai pierdut de-a lungul vremii

in care vrei sa pleci, sa uiti de tot si toate

in care daca te-ar lovi cineva nu ai reactiona nici cum

in care si apa iti pare amara

in care toti parca rad in jurul tau numai tie iti vine sa plangi

in care iti lipseste

in care nu mai vrei nici un inceput pentru ca la fel se sfarseste

in care nu speri spre mai bine

in care  nu mai vrei sa traiesti din povesti

in care viata e de cacat si asta e realitatea

in care dormi, sa uiti macar pana te trezesti

in care nimic nu e corect.

motive pentru care (inca) iubesc viata

am un acoperis deasupra capului, o masa la care sa mananc si un pat in care sa dorm

de bine de rau termin a 12-a si plec din B.

am niste parinti minunati care ma iubesc si ma sustin indiferent de ce as face

am 2 prietene la care tin ca la ochii  din cap

din cand in cand apari tu sa-mi inseninezi ziua

cant, zambesc, ma incalzesc la soare,mananc zapada, calc pe iarba verde

pot sa fac orice (in limita bunului simt) daca imi doresc cu adevarat

am invatat sa ma indragostesc in fiecare zi de lucrurile marunte din viata mea chiar daca uneori nu recunosc

nu am nici un regret.   am un singur regret

am aceeasi satisfactie de prima data cand inspir si expir fumul de tigara. si inca ma uit la el fascinata

pot sa grohai. mai gros ca masha 😀

am gasit o piatra cu un smiley face natural.